|
 |
|
|
|
 |
Numele
meu este Bita Claudiu Daniel. M-am nascut in anul 1982 in
orasul Suceava. Dupa cativa ani am fost nevoiti sa ne mutam in Zimnicea…un
orasel linistit de pe malul Dunarii. Ne-am acomodat destul de bine
la noile conditii de viata. Tatal meu era (este) profesor de educatie
fizica. As fi vrut sa-i calc pe urme, deoarece eram o persoana activa,
pasionat de sport. Am practicat mai multe sporturi, la unele obtinand
rezultate notabile pentru mine (handbal, tenis de masa, bedminton),
insa marea mea ‘iubire’ a ramas fotbalul. |
 |
Sudul
tarii este cunoscut pentru temperaturile caniculare. Obisnuiam
sa merg la plaja ori de cate ori aveam ocazia. In ziua de 30 iunie
1996, viata mea a luat o turnura cutremuratoare. Ne intorsesem de
la bunici. Locuiam la etajul patru si era o caldura insuportabila.
M-am gandit sa merg sa fac o baie in Dunare sa ma racoresc putin.
Nu am fost foarte hotarat. Am plecat de acasa, m-am plimbat putin
si am ‘taiat-o’ spre plaja. Eram nerabdator, pentru ca
nu mai fusesem acolo de cateva saptamani. Am ajuns, am intrat putin
in apa dupa care m-am tolanit pe nisipul fierbinte. Dupa ceva timp,
m-am hotarat sa intru din nou in apa. Aproape de mine, malul era surpat
(un loc propice pentru sarituri). Stiind ca apa era destul de adanca
in zona aceea, mi-am facut avant si am sarit. Se pare ca elanul nu
a fost destul de mare...si apa nu atat de adanca pe cat credeam. |
 |
In
acel moment, Dunarea urma sa-si ia tributul. Umbla o vorba
in aceasta zona…in fiecare an acest fluviu blestemat TREBUIE
SA-SI IA TRIBUTUL. Se pare ca in acel an am fost eu. Am paralizat
pe loc, nefiind constient de acest lucru. Dupa cateva secunde, mi-am
dat seama de ceea ce s-a intamplat si am asteptat sa ma scoata cineva
din apa. Norocul a intervenit cand cineva a calcat pe mine. Am fost
scos din apa mai mult mort decat viu si dus de urgenta la spital.
Aici a inceput calvarul vietii mele. Au urmat patru luni de chin in
spital. Am avut 5% sanse de supravietuire si se pare ca cineva acolo
sus ma iubeste. Dupa o operatie si un tratament indelungat, am reusit
sa trec peste perioada de criza si am fost adus acasa. |
 |
Dupa
ceva timp, am fost placut surprins de vizita fostilor mei
colegi. M-au incurajat si mi-au spus sa nu renunt, deoarece ei si
familia mea sunt alaturi de mine. Anii au trecut …eu si familia
mea ne-am acomodat la noua viata. Vechii si noii prieteni au invatat
sa ma accepte asa cum sunt. Am incercat sa ma bucur de viata atat
cat am putut. In luna mai a acestui an am aflat, din intamplare, de
o interventie chirurgicala care se poate face in strainatate (Austria,
Australia, China, etc ), care imi da speranta de a-mi implini visele
din copilarie. Eu si familia mea am ales China, deoarece am vorbit
cu cateva persoane care s-au operat acolo si rezultatele au fost si
sunt pe masura. Costul operatiei este destul de mare pentru posibilitatile
noastre financiare (30.000 euro) si de aceea am nevoie de ajutorul
dumneavoastra. |
|
PUTIN CU
PUTIN SE ADUNA MAREA !!!
VA MULTUMESC !!!
|
|
|